Lucruri greu de găsit mai ales cele pe care le-ai avut odata

Într-o discuţie am afirmat că îmi place să găsesc lucruri greu de găsit. Îmi place să fiu un mic detectiv virtual, care caută până în pânzele albe informaţii care altora le scapă. Vorba aia care spune că “Google e prietenul tău” nu e departe de adevăr pentru mine. Şi, în general, sunt destul de răbdător şi meticulos încât să caut ore întregi o singură foaie în 10 dosare sau, dacă aş avea motivaţia necesară, chiar şi acul în carul cu fân. Cu toate acestea, nu mă mai simt capabil şi nici măcar motivat să caut ce e cu adevărat important şi greu de găsit: IUBIRE, PRIETENIE, CĂLDURĂ, SINCERITATE, SPERANŢĂ. Lucrurile care CONTEAZĂ! Micuţul “detectiv” care caută toate lucrurile – în final - inutile, nu reuşeşte să găsească ceea ce e important pentru el. Poate pentru că nu există certitudinea imediată că le-a găsit. Am crezut cândva că am găsit ceva preţios, ceva ce merita răbdarea mea şi timpul meu. De fiecare dată când pierd ceva ce contează, motivaţia mea şi dorinţa mea de-a mai căuta şi găsi ceva la fel de preţios sau incomparabil mai important, scade până aproape de dispariţie. Ciudat, nu?Postul poate pare fictiv dar pentru mine nu e asa.